duminică, 13 septembrie 2015

Si daca Iubirea...!?


Si daca Iubirea este aLtFeL decat credem noi?

Daca este complet diferita de ceea ce cunoastem si inseamna cu totul altceva decat am fost invatati, am trait si am definit ca fiind...iubire?!
Cand iubim, am fost invatati sa ne adunam cate doi si din acel moment sa ne continuam viata impreuna, incercand sa facem aproape totul alaturi de cel iubit. Dar daca Iubirea inseamna sa fii liber, traindu-ti viata cum ai chef? 
Am fost invatati sa fim fideli... , sa fim atenti, sa fim tandri, sa oferim tot ce avem mai bun celuilalt... , uitand, de cele mai multe ori, de noi insine. 
Daca iubirea inseamna sa te iubesti si sa te celebrezi in fiecare zi ca fiind cea mai importanta persoana din viata ta si abia apoi sa iti indrepti atentia catre celalalt care, oricum este parte din tine si, fie ca iti este aproape sau la mii de kilometrii distanta, traieste fix aceleasi lucruri pe care le traiesti si tu, cu aceeasi intensitate si maretie? 
Daca iubirea inseamna sa il iubesti pe celalalt  fara sa ai nici un fel de asteptari de la el?
Daca iubirea inseamna sa nu fii impreuna cu omul iubit si, totusi sa il iubesti maxim, asa cum o face si el? Daca iubirea inseamna sa nu privesti (in) ochi, sa nu asculti soapte, sa nu saruti buze, sa nu mangai trupul infierbantat de dorinta, sa nu petreci timpul impreuna..., ci doar sa traiesti in sufletul celuilalt la fel cum si el traieste in sufletul tau?!  
Caci, nu-i asa!? 
Iubirea-i mai presus de toate! Ea nu are nevoie sa fie aprinsa, reaprinsa, cladita, intretinuta, protejata, oficializata... Ea doar Este si continua Sa Fie indiferent ce faci! 
Daca Iubirea este un perfect plan divin care incepe sa se desfasoare deindata ce ti-ai intalnit Sufletul Pereche? 
Daca nu este nevoie decat ca tu sa te bucuri si sa traiesti cu recunostinta fiecare picatura din acest Dar divin?
Daca va veni o vreme cand vom fi trasi la raspundere ca i-am taiat aripile si (posesivi, gelosi si paranoici cum suntem) am inchis-o in colivii mici, numite relatii, spoite apoi (din vanitate) cu aurul verighetelor, sperand sa facem astfel din iubirea noastra ceva puternic care sa dainuie peste veacuri?!  
Oare are nevoie Iubirea cea infinita de astfel de artificii ca sa reziste in timp? Sau noi inca nu am inteles si nu am trait inca, cu adevarat, Iubirea?

Celei mai iubite iubiri, cu Iubire Infinita, lasata libera sa zburde-n Univers,
Clara

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iti multumesc pentru ceea ce-mi oferi!